top of page

7 Mituri și povești nemuritoare despre anxietate pe care, în mod greșit, toată lumea și le spune

Actualizată în: 28 iun. 2022



Sunt counselor specializat în gestionarea emoțiilor. Și am observat că motivul numărul 1 pentru care oamenii continuă să se lupte cu anxietatea sunt credințele lor greșite despre ce este anxietatea și cum funcționează.


Pentru că este ușor să întărești fără să vrei anxietatea atunci când înțelegi greșit ce este și cum funcționează in realitate.


Dacă doresti să te simți mai puțin anxios, ia in considerare să renunți la toate miturile și concepțiile greșite pe care le-ai auzit despre anxietate.


Mitul nr.1: Trebuie să înțelegi originile anxietății tale

Doar pentru că analiza trecutului tău ți se pare interesantă, nu înseamnă că este și utilă.

Iar motivul este simplu:

Cauza inițială a anxietății tale este rareori ceea ce o menține în viață acum.

De exemplu, să spunem că mergând înapoi în timp ajungi să descoperi că ai început să simți anxietatea pentru prima oară când aveai 6 ani și părinții te-au lăsat la bunici în timp ce ei s-au dus în concediu fără să te ia și pe tine. Este foarte posibil ca acesta să fi fost evenimentul care a declanșat sau a pus în mișcare anxietatea ta. Dar dusul la bunici sau concediile părinților tăi nu îți provoacă anxietate acum, ca adult. Just?

Anxietatea ta este cauzată de obiceiurile tale din prezent - îngrijorarea cronică de exemplu, sau căutarea obsesivă a unor oameni care sa te sprijine in orice situație. Și până când nu abordezi aceste cauze de menținere, anxietatea ta va persista.

Așa că nu îți spun să nu explorezi și să nu procesezi originile anxietății tale din trecut. Dar nu fă greșeala de a crede că asta va rezolva complet ceea ce îți provoacă anxietate în prezent.


Mitul nr. 2: Anxietatea este periculoasă

Doar pentru că ceva se face să te simți rău, nu înseamnă că este periculoas.

De exemplu, durerea musculară după un antrenament bun pare ”rea”, dar este de fapt, un lucru bun - înseamnă că mușchii tăi cresc și se întăresc. Ei bine, anxietatea se încadrează în aceeași categorie ca și durerile musculare - te simți rău, dar nu este periculoasă, de fapt.

Anxietatea este doar o formă de teamă nepotrivita sau greșită. Și, ca toate emoțiile inconfortabile, deși uneori dureroase și înfricoșătoare, frica și anxietatea în sine nu îți pot face rău în mod direct.


Desigur, asta nu înseamnă că nu există riscuri indirecte și pe termen lung asociate cu anxietatea. În timp, anxietatea poate duce la stres cronic, de exemplu, care este asociat cu o varietate de boli si scăderea performanțelor și a calității vieții.

Dar iată care este principala perspectivă despre anxietate pe care trebuie să o cunoști:

Atunci când îți faci griji în legătură cu anxietatea, îți înveți creierul să creadă (în mod incorect) că anxietatea este periculoasă, ceea ce nu face decât să te facă și mai anxios!

Preocuparea pentru pericolele anxietății pe care o simți pe moment este exact ceea ce duce la anxietate pe termen lung și la potențialele riscuri pe care aceasta le conferă.

Cel mai bun mod de a nu rămâne blocat în anxietate pe termen lung este să nu-ți mai faci griji cu privire la anxietatea ta pe moment și să o accepți.


Mitul nr.3: Ai nevoie de abilități de adaptare (coping) pentru a a-ti gestiona anxietatea

Iată care este problema cu abilitățile de adaptare:

Acestea oferă o ușurare pe termen scurt a anxietății în detrimentul durerii pe termen lung.

De exemplu, am avut o clienta care ori de câte ori se simțea anxioasa, bea o gura de apă. Întotdeauna avea cu ea, în orice situație, o sticlă de apă. Asta o ajuta să îți distragă atenția de la anxietate și să se simtă mai calmă. Dar, dacă se întâmpla să nu aiba o sticlă cu apă cu ea intra într-o stare de anxietate și mai mare.

În plus, făcând imediat ceva pentru a încerca să scape de anxietate, și-a învățat creierul că nu este în regulă să se simta anxioasă - că anxietatea este „periculoasă”.

Asta înseamnă că data viitoare când te vei simți neliniștit, vei fi neliniștit de faptul că ești neliniștit!

După cum am spus, anxietatea nu este periculoasă.

Dar dacă tratezi anxietatea ca pe o amenințare - încercând imediat să scapi de ea cu abilități de adaptare - iti antrenezi creierul să se teamă de frica însăși.

Iar aceasta este ca un antrenament pentru anxietate care se va manifesta mult mai grav pe termen lung.


Mitul nr. 4: Anxietatea este o “slăbiciune”

Mulți oameni sunt educați să creadă că a fi anxios este un semn de slăbiciune:

Când erai copil, poate că ai învățat de la părinții sau frații tăi că nu trebuie să îți fie frică și te-au criticat/râs de tine ori de câte ori ai spus că îți este frică.


Sau poate că ai vazut pe altcineva care era nervos și/sau speriat cum a fost făcut de rușine - poate a fost un părinte care a fost în mod constant batjocorit de celălalt părinte pentru timiditatea sau frica sa.

Oricare ar fi originea acestei credințe, ea poate fi surprinzător de greu de înlăturat. Pentru că, deși mulți oameni pot recunoaște din punct de vedere intelectual că a te simți anxios nu este un semn de slăbiciune, ei continuă să se simtă astfel din punct de vedere experiențial, mai ales pe moment.


Să spunem că tocmai ai făcut o prezentare la serviciu. Dar ai devenit foarte neliniștit la un moment dat în prezentare pentru că ai încurcat niște informații. Ca urmare, iti petreci restul zilei rumegând și îngrijorându-te din cauza acestui lucru:

· Am fost un mare prost că m-am încurcat atât de tare!

· Nu-mi vine să cred că am fost atât de agitată... De ce nu pot fi mai încrezătoare ca toți ceilalți?!


Chiar dacă din punct de vedere intelectual nu ai spune că anxietatea este o slăbiciune, dialogul tau intern sugerează contrariul. Și, în mod critic, dacă acesta este modul în care răspunzi la anxietate - cu multă îngrijorare și cu o conversație de sine negativă – și exact asta va continua să creadă creierul tău și anume, că anxietatea este o slăbiciune.


Mitul nr. 5 : Anxietatea este ceva cu care te naști.

Unul dintre cele mai frecvente lucruri pe care le aud de la oamenii care vor să nu se mai simtă atât de anxioși este că se tem că nu se vor schimba niciodată, pentru că “așa sunt ei”.

· As vrea să fiu mai puțin anxios, dar poate că așa sunt eu...

· Bunica mea a fost anxioasă, mama mea a fost anxioasă, clar că și eu m-am născut anxioasă.

· Întotdeauna am fost o persoană anxioasă. Probabil că am gena anxietatii.


Nu există o genă a anxietății care să determine în prealabil cine se va lupta cu anxietatea și cine nu.

Cercetările sugerează că doar 30% din înclinația unei persoane pentru anxietate se bazează pe factori ereditari. Dar chiar și atunci, aceasta are mai mult de a face cu modul în care temperamentul de bază interacționează cu experiențele timpurii - nimeni nu iese din pântece îngrijorat și agitat!


În general, anxietatea provine din învățare și experiență.

Vestea bună este că ceea ce este învățat poate fi dezvățat. Și indiferent ce s-a întâmplat în trecutul tău pentru a crea obiceiurile de anxietate, este întotdeauna posibil să construiești noi obiceiuri în prezent.


Mitul nr. 6: Îngrijorarea și anxietatea sunt același lucru

Îngrijorarea și anxietatea sunt lucruri foarte diferite. Iar înțelegerea diferenței este esențială pentru a-ți reduce anxietatea pe termen lung.

Îngrijorarea este un gând sau o serie de gânduri:

· Doamne, dacă l-am insultat cu ultimul comentariu?

· Nu voi primi niciodată acea promovare...

· Am o senzație ciudată în piept... Probabil că am un atac de cord...

Anxietatea este o emoție sau o clasă de emoții:

· Sentimentul de nervozitate înainte de un spectacol important

· Sentimentul de a fi îngrozit că vei avea un atac de panică

· Sentimentul de a fi pe muchie de cuțit într-o cameră plină de oameni noi

Această distincție între îngrijorare ca formă de gândire și anxietate ca emoție este crucială, deoarece iti poți controla gândirea, dar nu iti poți controla emoțiile - cel puțin nu în mod direct.

Oricât de dificil ar fi uneori, este posibil să nu îți mai faci griji și să îți redirecționezi atenția și gândirea către altceva.

Dar nu îți poți controla în mod direct emoțiile, inclusiv anxietatea.

Îți poți schimba emoțiile doar indirect, în primul rând prin schimbarea modului în care gândești.

Cei mai mulți oameni încep să se simtă anxioși și încearcă să facă să dispară anxietatea. Dar acest lucru se întoarce împotriva ta și nu face decât să te facă să te temi de propria anxietate! În același timp, oamenii au tendința de a-și ignora îngrijorarea, deoarece o simt ca pe ceva ce nu pot controla. Dar iată care este chestiunea...

Singura modalitate de a-ti controla anxietatea este să iti controlezi îngrijorarea.

În mod ironic, cel mai bun mod de a te elibera de anxietate este să înveți să renunți la dorința de a-ți controla anxietatea și, în schimb, să te exersezi să îți controlezi îngrijorarea.


Mitul nr. 7: Totul e în capul tău

Chiar dacă îngrijorarea este singura cauză directă a anxietății, asta nu înseamnă că anxietatea este doar în capul tău.

Unul dintre cele mai mari motive pentru care oamenii rămân blocați în tipare de îngrijorare cronică - și toată anxietatea pe care aceasta o produce - este faptul că nu sunt foarte buni la gestionarea relațiilor lor. Mai exact, nu sunt suficient de asertivi și nu știu cum să stabilească limite sănătoase.

O mare parte din anxietate provine din relațiile nesănătoase.

Gândește-te puțin:

Dacă nu reusesti să ceri ceea ce îți dorești în mod asertiv, îți vei face în mod constant griji pentru a-i face pe ceilalți fericiți - și, în același timp, îți vei ignora propriile dorințe și nevoi.

Dacă nu reușești să stabilești (sau să impui) limite sănătoase, vei fi copleșit de cererile și exigențele altor persoane - ceea ce va duce la multă îngrijorare și anxietate.

Uneori, cel mai bun mod de a-ți reduce anxietahttps://www.rivadu.com/anxietate-video-curstea este să ieși din mintea ta și să îți examinezi atent relațiile cu alte persoane.

Dacă te interesează pașii practici pentru a-ți scădea anxietatea, predau un curs în care împărtășesc tehnicile mele preferate, susținute de știință, pentru a-ți scădea anxietatea rapid și într-un mod sănătos.


Vindecarea și integrarea Copilului Interior Rănit: metoda care, pas după pas, te ajută să te conectezi cu Copilul tău Interior și să vindeci părțile rănite.

Cum să învingi Anxietatea și atacurile de panică – instrumente practice și ușor de pus în practica pentru a-ți gestiona în mod optim emotivitatea oriunde, oricând și în orice situație.


Canalul YouTube Rivadu – unde găsești meditații ghidate, podcasturi și interviuri pe teme de creștere și dezvoltare personală.

146 afișări0 comentarii

Postări recente

Afișează-le pe toate

Kommentare


bottom of page